Premierul Marcel Ciolacu își menține optimismul după ce economia a crescut sub așteptările analiștilor în trimestrul al doilea. Șeful Executivului spune pentru Profit.ro că anul nu este încheiat, iar la final de 2024 România va înregistra cea mai mare creștere economică din UE.
.Economia a crescut sub așteptările analiștilor în trimestrul al doilea, potrivit datelor semnal publicate de Statistică. Analiștii se așteptau ca o contribuție importantă din partea consumului să ducă la o accelerare semnificativă a produsului intern brut, după datele dezamăgitoare din precedentele două trimestre.
România a înregistrat progrese impresionante în ceea ce privește performanțele economice, însă țara se confruntă în continuare cu un decalaj mare de convergență față de standardele de viață din UE și cu mari disparități regionale și sociale. Pentru a rezolva aceste probleme, România trebuie să își valorifice sectorul privat, potrivit unui nou raport IFC.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a înrăutățit din nou prognoza privind creșterea economiei României în acest an, estimând un avans de 2,2%.
Ungaria s-a afundat în mod neașteptat în recesiune, înregistrând cea mai lungă contracție economică din ultimii 28 de ani, în timp ce războiul din Ucraina a continuat să submineze creșterea economică în estul Uniunii Europene. România este, totuși, o excepție, reușind să mențină o creștere constantă, scrie Bloomberg.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit ușor în urcare prognoza privind creșterea economiei globale în acest an, pe fondul accelerării sectorului serviciilor în prima parte a anului, însă avertizează că inflația rămâne ridicată, iar producția și consumul privat dau semne de slăbiciune.
Economia României este așteptată să încetinească la 2,6% în acest an, după un avans de 4,8% în 2022, în contextul în care războiul din Ucraina și inflația ridicată afectează creșterea, potrivit proiecțiilor actualizate ale Băncii Mondiale.
Economia românească este așteptată să încetinească serios în acest, dar să aibă cea mai mare creștere reală din regiune. Dinamica PIB ar urma să accelereze anul viitor, când va fi din nou cea mai ridicată între țările din Europa Centrală și de Est. Pe de altă parte, deficitul de cont curent este așteptat să rămână la un nivel foarte ridicat, mult peste media regională.
Economia României este așteptată să crească cu 1,7% în acest an, mai lent comparativ cu estimările anterioare, potrivit proiecțiilor actualizate ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Comisia Europeană a revizuit în urcare estimările privind avansul economiei României în acest an, însă avertizează că inflația ridicată, condițiile de finanțare stricte și încetinirea celorlalte economii din UE vor afecta creșterea.
Economia europeană a încetinit puternic în trimestrul al treilea, opt dintre statele UE care au raportat date consemnând scăderi raportat la trimestrul precedent, potrivit Eurostat. România și Cipru au înregistrat cel mai mare avans trimestrial, în timp ce economia Ungariei s-a contractat pentru prima oară în ultimii doi ani.
Economia României a avansat în 2021 cu 5,6% față de 2020 - an care a fost marcat puternic de impactul pandemiei și măsurile de lockdown. Creșterea pe anul trecut este sub cea estimată de analiști cu până la un punct procentual, în condițiile în care ultimul trimestru a fost foarte slab, cu o contracție de 0,5% a produsului intern brut față de precedentul.
Comisia Europeană estimează că economia românească va crește cu 4,2% în acest an, potrivit prognozei de iarnă publicate astăzi. Estimarea de creștere pentru economia României în acest an a fost diminuată substanțial față de toamna anului 2021, când se situa la 5,1%.
România a avut, în ultimele 3 luni din 2020, cea mai rapidă revenire a economiei dintre statele Uniunii Europene, comparativ cu trimestrul precedent, relevă clasamentul bazat pe datele revizuite publicate de biroul european de statistică Eurostat.
România a avut, în ultimele 3 luni din 2020, cea mai mare creștere economică trimestrială din Uniunea Europeană, potrivit unui clasament preliminar bazat pe datele publicate de biroul european de statistică Eurostat.
Grupul austriac Erste, proprietarul BCR, estimează o revenire mai lentă a economiei românești și, în consecință, a revizuit în scădere prognoza de creștere a PIB în 2021.
România a înregistrat anul trecut cea mai rapidă convergență economică, cu o creștere a produsului intern brut pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare cu 3 puncte procentuale, la 69% din media Uniunii Europene, reușind să depășească Grecia.
România a avut, în ultimul trimestru din 2019, a patra creștere economică din Uniunea Europeană, comparativ cu anul precedent, și a treia creștere în ritm trimestrial, potrivit datelor revizuite publicate de biroul european de statistică Eurostat.
Regiunea București-Ilfov a ajuns în 2018 la un nivel al produsului intern brut pe locuitor ajustat cu prețurile la 152% din media Uniunii Europene și a trecut în fața capitalei Austriei. Bucureștiul ajunge și în top 20 regiuni din UE, atât pe fondul creșterii economice, cât mai ales al ieșirii din clasament a regiunilor bogate din Marea Britanie ca urmare a Brexit. La nivelul țării, disparitățile rămân însă ridicate, cu un nivel mai lent al convergenței mai ales în Muntenia și Moldova, dar cu un avans în Vest care duce regiunea la nivelul unor bucăți din Spania și Italia, relevă ultimele date, analizate de Profit.ro.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a majorat miercuri prognoza de creștere a economiei românești pentru acest an la 4%.
România a avut, în trimestrul al doilea, a doua mare creștere economică din Uniunea Europeană, atât comparativ cu trimestrul precedent, cât și în ritm anual, potrivit datelor preliminare publicate de biroul european de statistică Eurostat.
Indicatorii macro-economici ai României arată cel mai rău din regiune și autoritățile ar avea la dispoziție cele mai puține unelte să întâmpine o contracție economică la nivel global, arată un raport al ING Bank. Problemele României vin din cheltuielile guvernamentale ridicate și din poziția externă dezechilibrată, ceea ce lasă puțin loc de manevră într-o perioadă cu patru rânduri de alegeri și cu un leu sub presiune, consideră analiștii băncii olandeze.
Statistica a confirmat dinamica economiei din ultimul trimestru din 2018, cu o creștere trimestrială de 0,7% și una anuală de 4,1%. Detaliile arată că avansul economiei s-a bazat în continuare pe consumul populației, dar și pe o creștere importantă a stocurilor, în timp ce investițiile au avut o contribuție negativă la dinamica produsului intern brut. Structura creșterii e considerată slabă de către analiștii băncilor din România, care se așteaptă la o încetinire a dinamicii PIB către sau sub 3% în acest an.
România a avut, în perioada aprilie-iunie, a doua mare creștere economică în ritm trimestrial din Uniunea Europeană, de 1,4%, arată datele biroului european de Statistică, Eurostat.
Fondul Monetar Internațional (FMI) se află în proces de revizuire a estimărilor privind creșterea economică a României în acest an și, bazat pe evoluțiile din ultimele luni, va revizui prognoza de creștere economică „către zona de 4-4,5%”, de la 5,1% în prezent, a anunțat reprezentantul rezident al FMI pentru România, Alejandro Hajdenberg. Guvernul și-a construit bugetul pe o estimare de creștere economică de 5,5%, inclusiv la recenta rectificare bugetară, iar o rată mai redusă de creștere înseamnă venituri mai puține la buget și o probabilitate mai ridicată ca ținta de deficit bugetar să fie depășită.